Istoric Dacia

După război, aceste clădiri vor fi utilizate ca depozite de muniții până în anul 1949 apoi vor fi amenajate pentru reparația de locomotive.

În 1952, uzina se specializează în domeniul fabricației de piese pentru autocamioane și tractoare.

În 1963, întreprinderea, cunoscută la început sub numele de «Uzinele Vasile Tudose», devine Uzina de Piese Auto Colibași (UPAC).

În 1965, autoritățile române iau decizia de a dezvolta o industrie auto națională. Soluția aleasă este cea a producției de automobile sub licență, dată fiind lipsa experienței românești în acest domeniu. Sunt contactate mai multe companii occidentale, printre care Renault, care câștigă licitația organizată de guvernul de la București cu un model aflat la acea vreme în stadiul de proiect : Renault 12.

În data de 6 septembrie 1966, este semnat la București contractul cadru între statul român și Regia Națională a Uzinelor Renault (RNUR), pentru o valabilitate inițială de 10 ani. 10 zile mai târziu, pe 16 septembrie 1966, este luată decizia ca viitoarea uzină de automobile să fie construită la Colibași, în apropierea uzinei deja existente – UPAC.

Evenimentul major al anului 1969 este lansarea comercială, la începutul lunii octombrie, a primelor modele R12 produse în România sub numele Dacia 1300. Modelul s-a dovedit un adevărat succes comercial atât în România, cât și în alte țări din vecinătate, unde modelul va fi exportat începând din 1971. Un alt moment marcant al anului 1969 îl constituie fuziunea celor două întreprinderi existente în acel moment la Colibași – UPAC și UAP, sub umbrela și sub numele UAP.

O versiune Break a modelului Dacia 1300 va fi comercializată în 1973, la 3 ani distanță de la lansarea modelului echivalent de la Renault. Această Dacia 1300 devine modelul de bază dintr-o serie amplă de versiuni VP și VU, care vor totaliza mai mult de 2 milioane de exemplare dezvoltate pe parcursul a 35 de ani.

În 1975 este lansat un prim derivat utilitar al Daciei 1300, intitulat Dacia 1302.

În același an, Dacia începe producția, în serie mică, a furgonetei Estafette. În acea perioadă uzina produce și cutii de viteze și punți faţă și spate pentru modelul Renault Estafette, asigurând astfel fondurile necesare achiziționării echipamentelor industriale.

În anii 80, Dacia dezvoltă două derivate ale gamei 1310. Versiunea sport va avea parte de un anumit succes în România și versiunea cu 5 portiere, Dacia 1320, care va avea însă o viață foarte scurtă, cu doar 2 500 de unități vândute în decurs de trei ani.

În 1995, un model complet nou apare în oferta Dacia: Nova. Este vorba de un model cu caroserie în două volume și jumătate, cu hayon, proiectat integral de Dacia. Vehiculul este echipat cu același motor care figurează în gama Dacia de 25 de ani.

Anul următor, în 1996, modelul Nova 524 va corecta defectele hayon-ului din prima versiune și o va înlocui progresiv.

La sfârșitul anului 2002, gama de vehicule utilitare Dacia este echipată cu motorul Diesel F8Q. Această evoluție, foarte așteptată de clienții români, va da un avânt semnificativ vânzărilor de vehicule utilitare Dacia în următorii ani.

În martie 2003 este lansat modelul Solenza. Acesta preia într-o primă fază grupul motopropulsor al SupeRNovei. Începând din Septembrie 2003, modelul va dispune și de o versiune diesel, echipată cu motorul F8Q instalat deja pe utilitarele mărcii. Solenza va inaugura de asemenea un nou logo. Solenza reprezintă o adevărată repetiție generală înainte de lansarea, anul următor, al vehiculului de 5 000 de euro, cunoscut deja sub numele de cod X90.

Modelul care va relansa marca Dacia este prezentat presei internaționale în data de 2 iunie 2004. Primele livrări vor avea loc în România începând din 9 Septembrie 2004. Obiectivele de vânzări vor fi depășite încă din primul an, ca urmare a cererii puternice din partea clienților. Renault va lua astfel decizia de a vinde modelul și în Europa Occidentală.

După ieșirea din fabricație a gamei de camionete bazată pe platforma Renault 12, Dacia abordează din nou piața vehiculelor utilitare, de această dată cu o furgonetă derivată din modelul Logan MCV.

Pentru a înlocui gama 1304/1305, foarte apreciată în România, Dacia lansează un pick-up dezvoltat pe platforma Logan.

Modelul va fi fabricat ulterior și în Africa de Sud, sub marca Nissan.

Odată cu lansarea modelului Duster, Dacia propune un model care răspunde perfect noilor tendințe de pe piața europeană. Succesul nu se va lăsa așteptat. SUV-ul Dacia va deveni primul model al mărcii produs în peste 1 milion de unități.

Odată cu lansarea Spring, Dacia deschide un nou capitol al istoriei sale și oferă cea mai ieftină mașină de oraș 100% electrică de pe piață. Acesta este primul model electric Dacia, dar și prima sa mașină mică de oraș. Dacia Spring se adresează clienților individuali, dar și flotelor, în special celor deținute de operatorii de car-sharing.

La începutul lunii septembrie, la Salonul Auto de la Munchen, Dacia a dezvăluit modelul Jogger, un vehicul de familie polivalent, de segment C. Disponibil în versiuni cu 5 și 7 locuri, Dacia Jogger preia atribute aparținând a trei categorii diferite de modele: lungimea unui break, spațiul interior al unui monovolum și liniile unui SUV. 

La Salonul Auto de la Paris, Dacia prezintă, sub numele MANIFESTO, un concept-car ce concentrează valorile sale de marcă.

Prin acest concept, Dacia își reafirmă viziunea asupra automobilului ca vehicul esențial, cool, robust, accesibil și ecologic. MANIFESTO este un veritabil laborator de idei care prezintă un vehicul conectat cu natura și prietenos cu mediul. Chiar dacă nu anticipează un viitor model, unele dintre inovațiile pe care le aduce se vor regăsi pe viitoarele vehicule ale gamei.

A treia generație a modelului Duster este dezvăluită presei internaționale.

Construit pe platforma CMF-B, noul SUV Dacia beneficiază de un design robust, cu o personalitate afirmată și dispune de noi tehnologii, pentru un plus de siguranță și confort, precum și de o gamă modernă de motorizări, inclusiv hibride.